Informații cu privire la
Procesul de recenzare
Materialele trimise spre publicare revistei sunt recenzate (procedeul „peer review”) şi supuse controlului ştiinţific pe domenii juridice.
Tipurile de texte care sunt supuse procedurii de recenzare sunt: articole, studii, comentarii, sinteze de practică judiciară, jurisprudenţă română şi străină. Celelalte categorii de texte : recenzii, prezentări de cărţi şi reviste, note, cronici, aniversări, in memoriam – vor fi recenzate dacă redacţia consideră că este necesar.
După acceptarea şi înregistrarea materialelor propuse spre publicare revistei o primă recenzare este efectuată de către redactorul şef împreună cu membrii colectivului redacţional, prin care se stabileşte dacă acestea corespund profilului revistei şi criteriilor generale de recenzare : nivelul ştiinţific al abordării, importanţa tematică, exprimarea clară a ideilor, originalitatea temei şi gradul său de noutate, formularea clară a concluziilor, interdisciplinaritatea în abordare şi în aria de adresabilitate, respectarea normelor tehnice (titlul în limbile română, engleză şi franceză; rezumat si cuvinte cheie în limba română şi în limba engleză, note de subsol, bibliografie).
Lucrările considerate ca inacceptabile pentru profilul revistei sau pentru interesul ştiinţific general vor fi respinse fără a mai fi supuse recenzării referenţilor.
Materialele considerate acceptabile în privinţa interesului potenţial al cititorilor sunt trimise spre recenzare la câte doi recenzori – specialişti recunoscuţi în domeniul abordat de lucrarea respectivă. În cazul în care cei doi recenzori au opinii diferite, se apelează la un al treilea.
Selecţia recenzorilor se face atât dintre cadrele didactice din facultate cât şi dintre cadre universitare având în vedere: reputaţia ştiinţifică într-un anumit domeniu de interes pentru tematica revistei, capacitatea de expertiză şi de comunicare a cercetătorului sau universitarului în cauză, disponibilitatea specialistului în momentul în care editorii au nevoie de serviciile sale.
Redacţia cere recenzorilor să răspundă prompt, până la un anumit termen, care poate fi convenit, solicitărilor sale.
Redacţia nu dezvăluie identitatea recenzorilor faţă de autori, nici faţă de alţi recenzori, preferând să păstreze confidenţialitatea asupra identităţii acestora, pentru a asigura independenţa şi obiectivitatea opiniilor lor. Recenzorii sunt rugaţi să-şi exprime toate ideile în scris (Fişă de recenzie), nu verbal, să nu ofenseze în critica lor pe autori, să aibă în vedere ideile şi nu persoana autorului anonim.
În urma încheierii fazelor de recenzare, lucrarea este redirecţionată spre secretarul de redacţie, cu sinteza rezoluţiei peer-reiew-erilor, iar acesta o trimite redactorului şef (în cazul avizului pozitiv) sau o retrimite autorului, pentru îmbunătăţiri, augmentări sau corecturi.
Decizia finală privind acceptarea sau respingerea unei lucrări pentru publicare revine redactorului şef.
Odată cu acceptarea materialului pentru publicare, redactorul şef îl supune atenţiei Colegiului de redacţie, în vederea planificării pentru unul din numerele revistei.
Decizia în privinţa publicării sau nepublicării va fi comunicată autorului în termen de 30 de zile de la data primirii articolului.
Într-o lucrare de diplomă, (teză de licență, de doctorat etc.), conducătorul științific, prin calitatea sa și prin înalta sa pregătire poate să sugereze candidatului un subiect, poate să îi indice metoda de lucru. Conducătorul științific este cel dintâi care se pronunță asupra admiterii lucrării ca lucrare de diplomă. Această activitate nu este de autor.
Elaborările științifice ale profesorului cu ocazia activității de conducător de lucrare trebuie citate, ca ale oricărui alt autor.
Munca și concluziile trebuie să aparțină numai autorului (candidatului), cel care trebuie să fie adevăratul autor al lucrarii.
Cu ocazia controlului științific care se face unei lucrări, persoana căreia i s-a solicitat controlul, înțelegând cât mai pozitiv rolul său în promovarea activității de editare, poate să sugereze unele îmbunătățiri ale lucrării; în măsura în care această contribuție propusă autorului este necesară pentru promovarea lucrării și în care autorul este receptiv la tot ce îi poate îmbunătăți lucrarea, cade în etica activității ca această contribuție să fie socotită de autor colaborare, și onorată, după importanța ei raportată la întreaga lucrare, prin atestarea ei.
INFO CONTACT
Titlu: Revista a facultății de drept ”Hyperion”
Redactor şef: Prof. univ. dr. abilitat Ion IFRIM
Editura Victor
ISSN 2069 (format tipărit);
Subiect: Revistă de Ştiinţe Juridice
Periodicitate: anual
Tipul publicaţiei: ştiinţifică / academică;
Limba de publicare: romană, engleză, franceză;
Indexare în baze de date internaţionale: BDI
Sediul redacţiei:
Facultatea de Științe Juridice, Hyperion, Calea Călăraşilor 169, Sector 3, București, 030615
+4 021 327 44 64
Fax:
+1 617 700261
Email:
secretariat@hyperion.ro
CONDIȚII PENTRU REDACTARE
Autorii sunt rugaţi să trimită materialele destinate publicării în format electronic, în fişiere .doc., la adresa de e-mail contact@rdaph.drept.hyperion.ro sau secretariat@hyperion.ro
Materialele se pot trimite şi prin poştă sau pot fi predate personal la redacţie pe suport de hârtie, însoţite obligatoriu de suport electronic (fişiere *.doc. pe CD). În ambele variante textele trebuie să coincidă în totalitate. Manuscrisele şi CD-urile predate la redacţie nu se restituie autorilor.
Materialele trimise de autori trebuie să se conformeze exigenţelor referitoare la structura materialelor – să cuprindă, o justificare, o introducere, maxim patru grade de titlu bine definit, tratare, (metode) precum şi concluzii.
Materialele destinate publicării (articole, studii, comentarii) trebuie să conţină minim 12 pagini, la un rând, inclusiv bibliografie, cu o variaţie admisă de – 2 pagini. La rândul lor, recenziile sau notele ştiinţifice nu trebuie să depăşească 5 pagini.
Indiferent de limba în care sunt redactate (română, engleză, franceză), materialele trebuie să conţină un rezumat şi cuvinte cheie în limbile română şi engleză. Titlul articolului se redactează atât în limba română cât şi în limbile engleză şi franceză.
Numele şi prenumele autorului se trec sub titlu, cu MAJUSCULE, cu asterix (ION POPESCU*) iar ca notă de subsol, se vor trece referinţele despre autor (*titlul ştiinţific, funcţia, profesia, instituţia unde activează, adresa de e_mail).
Atât textul materialelor cât şi notele de subsol se culeg (scriu) cu literă obişnuită, Times New Roman; 11 pct., respectiv 9 pct., iar marginile fiecărei pagini culese trebuie să fie de 2 cm. pe fiecare latură.
Rezumatul şi cuvintele cheie se culeg cu literă cursivă/italică.
Nici în text şi nici în notele de subsol nu sunt permise cuvinte sau fraze culese cu caractere aldine/bold ori integral cu MAJUSCULE.
Sublinierile, în cuprinsul materialului, se fac fie cu literă cursivă/italică, fie subliniat.
Notele de subsol se inserează pe parcursul textului, dispuse la subsolul paginii (footnote), numerotate cu cifre arabe, în continuare şi nu începând cu nota 1 la fiecare pagină.
Textele în limba română trebuie să conţină diacritice.
Modul de citare al volumelor, este următorul: iniţiala prenumelui şi numele autorului (scris complet, folosindu-se corp de literă normal, niciodată cursiv/italic sau subliniat ori cu MAJUSCULE ), titlul exact şi complet (se scrie integral cursiv/italic), denumirea Editurii (scris complet, nu prescurtat), localitatea de apariţie, anul, pagina-paginile (p).
Bibliografia se include la sfârşitul articolului, se redactează în ordinea alfabetică a numelor autorilor şi se numerotează cu cifre arabe. Se utilizează limba originală în care a fost elaborat materialul. Bibliografia conţine toate materialele consultate de către autor. Pentru materialele bibliografice care nu au fost publicate la data trimiterii manuscrisului, se menţionează (în curs de publicare).
A FI UN „EROU NECUNOSCUT” AL ŞTIINŢEI ESTE O FORMĂ foarte înaltă DE EROISM.