REVISTA DE DREPT ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ Nr. 1 / 2022 – CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ: 15 ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE JURIDICE – 24 noiembrie 2022

PREFAȚĂ

Facultatea de Științe Juridice, Universitatea „Hyperion”, în colaborare cu Uniunea Consilierilor Juridici, București, au organizat la sediul Universității „Hyperion”, Calea Călăraşilor, nr.169, sector 3, Bucureşti, etajul 6, corp A, Sala de Conferințe, în data de 24 noiembrie, 2022, Conferința științifică cu participare internațională: 15 ANI DE LA ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ. TENDINȚE ȘI PERSPECTIVE
JURIDICE. De aceea, afirmăm ca și autorul Constantin Gane, că, în cercetarea științifică „nu se poate începe fără început pentru că oricât de recente ar fi epoca şi evenimentul în discuţie, juristul trebuie să meargă înapoi de-a lungul lanţului cauzal, până la originea lor. Cu alte cuvinte, o temă contemporană trebuie abordată mai întâi în trecut. De altfel, „Nicolae Iorga nu greșea acordând importanță impulsului european ce s-a făcut resimțit la români, ca și la celelalte etnii din Sud – Est, impuls care a facilitat ”nu numai trezirea conștiinței, ci a făcut posibilă și afirmarea deschisă a mândriei trecutului, precum și a tendințelor spre un viitor mai bun”. ”Cu toate că istoriografia nu constituie decât un singur domeniu de manifestare a vieții
spirituale, reliefând-o la adevăratele ei dimensiuni, beneficiind de o imagine complexă, în care distingem că mediul intelectual din centrul și sud -estul Europei se află sub spectrul universului și că, deși adesea ignorat de juriștii civilizației, nu de puține ori în el pot fi dedectate elemente de valoare ale culturii apusene. Vom înțelege că în acest spațiu geografic oricare spiritualitate, indiferent de etnia pe care o exprimă, avem tentația deschiderii căilor de comunicare. Și aici, fie artă, fie literatură filosofică și juridică, prin militantismul lor au demonstrat, cu deplin temei, că un rol de seamă în relațiile interumane, alături de rațiune, îl ocupă starea sufletească a omenirii căci înainte de toate, existența noastră este un tot ale cărui
părți își au locul și rolul bine definite. Oare ce altceva certifică că istoriografia și literatura central – sude -orientală, ea însăși o coeziune mentală și sufletească reflectând o ”unitate de civilizație și destin juridic”, dacă nu acea revendicare a unui meritat loc în spațiul spiritualității europene? O mulțime de date și fapte privind emanciparea statelor, numeroase scrieri create sub impulsul evenimentelor ce străbat bogata istorie juridică a veacului nostru, ne întăresc convingerea că fenomenul ratasării spiritualității contra răsăritene la acea occidentală nu e întâmplător, că el se datorează existenței unei comuniuni (uniune) diacronice la nivel europen, ceea ce îl situează pe om deasupra ideii și formei de națiune, fără ca aceasta
să fie umbrită, ea brotându-se întotdeuna pe o pantă de fond care este sufletul HOMO EUROPAEUS”.
Un gând de caldă mulţumire pentru colegii din Facultate, cercetători ştiinţifici, cadre didactice sau personal auxiliar cuprinşi în comitetul de Organizare al Sesiunii, care au muncit cu pasiune şi dincolo de orele de program pentru reuşita acesteia: prof.univ. emerit, dr. Tudor Amza, prof.univ.dr. Veronica Stoica, prof.univ.dr. Mara Ion, Mioara Dragnea și Petruța Holban.

Prof.univ.dr. Ion IFRIM, CS II,
Decan al Facultății de Științe Juridice,
Universitatea „Hyperion”, București,
Institutul de Cercetări Juridice
„Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române

descarcă aici